joi, 25 septembrie 2014

Unirea Jucu - Petrolul Ploiesti

Unirea Jucu - Petrolul Ploiesti
Cupa Romaniei, Cluj-Napoca


Intalnire in 16-imile Cupei Romaniei dintre Unirea Jucu si Petrolul Ploiesti.





 







A fost un meci bun, in care ambele echipe au jucat de la egal la egal, desi cei de la Petrolul nu se asteptau. 













 Meciul a fost fair-play, cu putine faulturi.





Unirea a ajuns in numeroase randuri in careul petrolist.





 Unii jucatori au incercat sa dreseze mingea, fara sa le reuseasca de fiecare data.











 La cateva faze fixe, intreaga echipa acelor din Jucu, mai putin portarul se afla in careul celor de la Petrolul.







Rezulatat final Unirea - Petrolul: 0-3. Si salutul galeriei:







 Spectatori cam putini:







duminică, 21 septembrie 2014

Horinca, la cazan

O îndeletnicire veche a locuitorilor din Maramureș este facerea țuicii, a hrorincii din fructe fermentate. Înca se păstrează procedeul vechi cu cazanul de alama (cupru), foc de lemne și distilare prin răcirea cu apă în serpentină. Un cazan de proastă caliate va produce o țuică de slabă calitate, proastă, afumată sau care te arde pe gâtlej.



Aproape orice țăran care are livadă, dacă recolta îi permite (nu în fiecare an pomii fructiferi vor da rod), va pune la butoi spre fermentare fructe: prune, pere, mere. O primă producție de țuică poate avea loc toamna din fructele de vară sau o altă producție prin februarie-martie din fructele târzii de toamnă. Cea mai celebră este horinca de prune, cea de "poame albe" mai apreciată, dar cea mai rafinată și apreciată de cunoscatori este cea de pere. Pălinca de mere este preferata de multe persoane, avand un caracter mai ușor, care nu te arde "așa de tare" pe gât. Horinca se produce, de obicei cu o tărie de aproximativ 45° alcoolice, prin două distilări. Alcoolul obținut este de slabă caliate, cu gust acru, "țuslă" și aproximativ 20° alcolice. la a doua distilare se obține tuica propriu-zisă, de caliate superioară.




Fierberea și apoi distilarea "borhotolui" se face acasă, cu cazan propriu sau la "pălincie" unde vine aproape tot satul să distileze horinca.
Orice lucru începe cu un păhărel de țuică (doar unul) și se sfârșește cu alt păhărel de țuică, în semn de respesct și apreciere a efortului și muncii depuse. Deasemenea, și pentru postă de mâncare înainte de masă. Exagerările sunt rare, de obicei fiind făcute doar de puțini oameni. Având în vedere ca multe munci ale câmpului se efectuează în echipă, în "clacă", rolul horincii este important, cu rol de încurajare și socializare: nu se bea păhărelul până nu se zice un "noroc", "sănătate", "să traiți" sau "la mulți ani" la care trebuie și răspuns, în semn de respect.
La înmormântări de asemenea se servesc câte două "shoturi" de tărie, unul "de sufletul mortului" și altul "pentru cei vii".

Hai noroc și sănătate!